Ȋn A-nnebunit bunica / Who’s that Granny, echipa de actori a comediei A-nnebunit familia / We are Family revine pentru o noua porţie de râs.

După doi ani de conviețuire fericită, tribul de 7 frați și surori vitregi trebuie să plece din apartamentul spațios în care locuiesc, înainte de începerea anului școlar.

În timp ce fiecare pleacă în vacanța de vară cu părinții lui, Gulliver, mezinul familiei, e trimis singur la bunica lui, care locuiește la mare. Dar excentrica bunică Aurore (Chantal Ladesou) nu se pricepe deloc să aibă grijă de copii, și preferă să petreacă non-stop, decât să stea cu ochiul pe nepoțelul ei…

Îngrijorați, frații lui Gulliver decid să vină să-l “salveze” de mamaia care pare că a înnebunit. Va fi începutul unei revoluții, căci bunica vrea s-o ardă cool, dar nepoții sunt hotărâți să-i facă viața grea!

În We are Family, copiii făceau regulile. Vă așteptați ca al doilea film să vă ofere dumneavoastră, adică „bunicuței”, această ocazie?
Chantal Ladesou: Am fost totalmente surprinsă. Gaby (regizorul Gabriel Julien-Laferriere) mi-a indicat că rolul meu va fi mai important de data asta, însă nu mă așteptam să ajung personajul principal și chiar eponim! Când am citit scenariul, am fost nebănuit de încântată de el! Nu pentru că „bunicuța” furase rolul principal, ci pentru că aveam ocazia să o interpretez din nou, de data asta cu oportunitatea să-i explorez imaginția și complexitatea. Și trebuie să recunosc, a fost prima dată când cineva mi-a oferit rolul principal într-un film. După vreo 30 de filme cu roluri secundare, mândria mea de actriță a atins un alt nivel!

V-a înfricoșat responsabilitatea unui rol atât de important?
Dacă m-aș fi parașutat de nicăieri, într-un teritoriu complet străin, probabil m-aș fi panicat. Dar în acest caz, pentru că știam distribuția și personajul, totul a fost lin și ușor. Am considerat „promovarea” un fel de noroc. Nu mă distrez atât de des și atât de bine cu un personaj de film.

De ce ați acceptat să apăreți în primul film?
Mi-a plăcut povestea acestei familii separate, mixte. La prima vedere, toți se integrau în mod întâmplător, pe măsură ce impulsurile emoționale ieșeau la iveală. Scenariul a fost bine structurat, și în același timp amuzant, nebunatic, empatic și călduros. Mi-a plăcut și felul în care a întors lumea pe dos: față în față cu imaturitatea adolescentină a părinților, copiii erau cei care au preluat controlul și au decis să locuiască toți în același apartament. În mijlocul harababurii, personajul meu excentric m-a delectat. Partea nu era prea mare, dar mi-a plăcut nebunia și libertatea. Din punct de vedere actoricesc, a fost pe măsura așteptărilor.

Pe lângă rol, ce v-a încântat la al doilea film?
Mai întâi, scenariul. Chiar dacă nu are aceeași structură, mi s-a părut bine construit. La început, cu toate scenele despre familiile amestecate mergând în vacanțe, pare împrăștiat, asemenea unui lucru peticit, multicolor și cool. Apoi se îngustează, micul grup se apropie și se închide ca o umbrelă. Pe lângă asta, m-am bucura nespus să mă alătur „familiei” de actori.

Se spune că poate fi un coșmar să joci cu copii
E adevărat că uneori e un exercițiu dificil: obosesc repede, își pierd concentrarea ușor, e aproape imposibil să îi faci să filmeze o dublă din nou.
Deci a fost destul de firesc să am o oarecare spaimă să filmez cu 7 copii cu vârste diferite. Dar fricile mi-au dispărut de îndată ce am observat că se comportă ca niște profesioniști. Gaby i-a pregătit excelent. La filmări, aflați sub tutela lui Karin Catala, o femeie blândă, energică și maternă, nu numai că au fost extrem de disciplinați, ci și respectuoși. După primul film, care a decurs bine pentru toată echipa, micuții au păstrat legătura, deci reuniunea pentru „A-nnebunit bunica!” a fost o bucurie adevărată. Singura diferență este că puștii au mai crescut, iar eu și Gulliver (Sadio Diallo) am fost promovați!

Vă mai identificați cu bunicuța de acum 2 ani?
Da, personalitatea ei nu s-a schimbat deloc. Este la fel de extravagantă și independentă ca întotdeauna. Dar acum că e în centru, evoluează în văzul tuturor. Dincolo de excentricitatea și stilul de viață care pare atât de rebel, descoperi o femeie extrem de puternică. Pe lângă faptul că îi aduce pe toți împreună, are modul ei special de a proteja copiii, ajutându-i să iasă din cocon și să-și învingă fricile. În al doilea film, nu bunica s-a schimbat, ci copiii au crescut și au devenit mai rezonabili, întocmai precum părinții, care s-au mai maturizat odată cu vârsta.

Ce aveți dumneavoastră, Chantal Ladesou, în comun cu „bunicuța”?
O mulțime de lucruri: exuberanță, bucurie, sarcasm, o urmă de nebunie, nevoia absolută de libertate, dar și sensibilitatea inefabilă pe alocuri. Probabil sunt mai tradițională decât ea în viața de zi cu zi. Mă îmbrac mai conservator și comportamentul meu nu e la fel de excentric. Îmi păstrez extravaganța pentru scenă, locul unde îmi îngădui să fac aproape orice.

Sunteți genul de actriță care se ține de scenariu?
La teatru, mai ales în spectacolele pe care le interpretez singură, îmi place să mă abat puțin. Dar în filme, chiar dacă îmi dau frâu liber imaginației, în general urmez scenariul, mai ales dacă dialogul e bun. Pentru acest film, dar și pentru cel dinainte, am fost norocoasă pentru că Gaby scrisese dialogul special pentru mine. Aveam niște replici fabuloase, de tipul: „Nu-mi spune mamaie, că mi se adâncesc ridurile!”. Când ai astfel de replici, nu schimbi nicio virgulă. Impactul comic pe care îl au este colosal!

Care este pentru dvs. diferenţa dintre a juca pe scena şi a juca într-un film?
În teatru, există imediatitate. Nu poţi să revii asupra secvenţei dacă ai dat-o în bară! Dar puteți să vă deplasați liber - de exemplu, să părăsiți scena și să vă alăturați publicului. Este multă adrenalină, dar este, de asemenea, o sursă de stimulare. Filmele îţi oferă un sentiment diferit. Lumina, sincronizarea, blocarea - totul trebuie să fie pe loc. Eşti mai puţin vocal, actoria este mai internă, cauți precizie. Îmi place disciplina, mă face să mă concentrez. Singurul lucru care mă enervează este când trebuie să refilmăm secvenţe. Simt că îmi pierd simplitatea și spontaneitatea.

Pentru cine credeți că a fost făcut filmul?
Pentru toată lumea. E o comedie de familie energică, inteligentă, care oferă niște sfaturi de viață și arată niște valori morale remarcabile, cum ar fi respectul reciproc și acceptarea diferețelor. Soțului meu i-a plăcut foarte mult, la fel și fiicei mele, ceea ce demonstrează că este un film pentru toate generațiile. Dar ei nu sunt deloc subiectivi!

Sunteți dumneavoastră, Chantal Ladesou, bunică?
Da, dar nepoții mei nu sunt la fel de mari. Nepotul are 3 ani și nepoata doar 1 an. Păcat, va trebui să aștept ceva până să le arăt filmul!”

Franciza s-a lansat în 2016 cu filmul de animație Norm de la Polul Nord / Norm of the North, care spunea povestea unui urs polar vorbitor ce călătoreşte la New York în efortul de a salva Arcticul de invazia dezvoltatorilor imobiliari.

„Norm de la Polul Nord continuă să câștige fani în teritoriile din întreaga lume”, a declarat Mevelyn J. Noriega, președintele distribuției pentru Splash Entertainment.

„Mai presus de seria de filme, Norm este o marcă de divertisment plină de acțiune și suntem încântați să împărtășim aventurile distractive ale îndrăgitului urs polar și ale amicilor lui cu și mai mulți copii și familii de pretutindeni.”

Ȋn Norm de la Polul Nord: O aventură urieşească, un artefact chinez a fost furat de un arheolog ticălos pe nume Dexter. Cu ajutorul prietenilor lui Lemurii, Norm trebuie să se ţină de cuvânt și să se aventureze într-o călătorie în jurul lumii pentru a ajuta la recuperarea artefactului şi a-l preda oamenilor din China.

Franciza Norm va continua şi după această aventură cu Norm of the North: Family Vacation și un al 5-lea film ce încă nu are titlu.

Prorom va lansa Norm de la Polul Nord: O aventură urieşească / Norm of the North: King Sized Adventure în România pe 8 noiembrie 2019, Bulgaria, Ungaria (în 2020) şi Republica Cehă & Slovacia pe 13 martie 2020.

The Song of Names spune povestea unui violonist din Polonia, care se mută la Londra pentru a studia muzica la începutul celui de-al doilea război mondial. Filmul evoluează pe două planuri: trecut, când cei doi sunt tineri, şi ani mai târziu, când el și prietenul său britanic sunt amândoi adulți.

Tim Roth îl interpretează pe Martin adult, încercând să-l găsească pe prietenul său Dovidl care a dispărut cu ani în urmă. Ȋn film apare şi Clive Owen, alături de o distribuție care îi include pe Jonah Hauer-King, Gerran Howell, Catherine McCormack, Saul Rubinek, Richard Bremmer, Misha Handley, Luke Doyle și Eddie Izzard.

Martin Simmonds (Tim Roth) a fost bântuit de-a lungul vieții de dispariția misterioasă a „fratelui” său și extraordinarului cel mai bun prieten, violonistul evreu polonez, Dovidl Rapaport. Acesta a dispărut cu puțin timp înainte de concertul de debut din Londra din 1951, care i-ar fi lansat o carieră minunată.

Treizeci și cinci de ani mai târziu, Martin descoperă că Dovidl (Clive Owen) ar putea fi în viață și pornește o obsesivă căutare intercontinentală pentru a-l găsi și a afla de ce a plecat.

The Song of Names este regizat de cineastul François Girard (regizorul filmelor Cargo, The Violin Red, Silk, Boychoir și Hochelaga: Land of Souls). Scenariul este scris de Jeffrey Caine, bazat pe romanul “De ce Mahler?” de Norman Lebrecht.

Criticii sunt de acord: “The Song of Names este un film minunat, cu o muzică superbă și emoții puternice”.

Prorom va distribui The Song Of Names în România, Bulgaria şi Ungaria în 2020.

Surse: FirstShowing, Collider.

Wasp Network redă povestea adevărată a spionilor cubanezi de pe teritoriul american în anii ‘90, când grupările anti-Castro cu sediul în Florida au efectuat atacuri militare asupra Cuba, iar guvernul cubanez a atacat cu această “Rețea de Viespi”pentru a se infiltra în aceste organizații.

Assayas a scris scenariul, care se bazează pe cartea lui Fernando Morais, The Last Soldiers of the Cold War: The Story of the Cuban Five, publicată de Companhia das Letras.

Assayas, a cărui filmografie include miniseria câștigătoare a Globului de Aur Carlos și Personal Shopper - care i-a adus premiul pentru cel mai bun regizor la Cannes, a declarat pentru Variety că autoritățile cubaneze au refuzat inițial să-i lase să filmeze acolo.

“Au refuzat la început să ne dea autorizația, dar discuțiile au continuat. Așa că am căutat o locație care să semene cu Havana și urma să începem filmările în altă parte... Dar apoi cubanezii s-au răzgândit și au deschis larg ușile pentru noi”, a spus Assayas, care a locuit în Havana o jumătate de an pentru a face filmul.

Pe de altă parte, regizorul se va întoarce curând în camera de montaj cu Wasp Network, conform declaraţiilor acestuia pentru Deadline în ziua premierei sale din America de Nord.

Assayas vrea să arate o versiune modificată a filmului la Festivalul de Film de la New York din octombrie.

“Există câteva lucruri ce necesită clarificări. Sunt o serie de corecții pe care le voi face. S-ar putea să scurtez unele părți și să le prelungesc pe altele. Durata filmului nu se va schimba considerabil, dar este vorba despre creșterea fluidității. Vreau ca filmul să fie bine înțeles de către cei care nu cunosc complexitatea politicii locale. Corecțiile vor fi făcute pentru proiecția de la Festivalul de Film de la New York.”

Regizorul a terminat filmările pe 4 mai 2019. „A fost un program de filmări nebun”, a menționat el. “Pregătirea filmului pentru Veneția a fost un proces intens. Este unul dintre cele mai complexe și ambițioase filme pe care le-am făcut. ”

Sursa: Variety, Deadline.

Schwarzenegger a postat imaginea din Kung Fury 2 pe rețelele de socializare, cu următorul mesaj:

"L-am întâlnit pe David acum mai bine de 4 ani, când mi-a arătat scurt metrajul său Kung Fury, iar eu am râs cu lacrimi la el și i-am spus că dacă vreodată va face un lung metraj din această poveste, vreau să joc şi eu în el. Acum ne distrăm pe cinste împreună la filmările lung metrajului. Viziunea și perseverența lui mă inspiră. Sper să vă inspire şi pe voi. ” a scris Arnold pe contul său de Twitter.

Lung metrajul este inspirat de scurt metrajul cult al lui David Sandberg din 2015 - un omagiu amuzant adus filmelor cu arte marțiale din anii '80 și care a devenit o senzație pe platformele de crowdfunded, având în cele din urmă premiera la Cannes și acumulând peste 40 de milioane de vizualizări pe YouTube.

Kung Fury 2 îl are în distribuţie pe Arnold Schwarzenegger - vedeta din Terminator și fost guvernator al Californiei, alături de alte nume mari de la Hollywood: Michael Fassbender, David Hasselhoff și Alexandra Shipp într-o poveste nebună despre polițiști Kung Fu, Hitleri care călătoresc în timp, vikingi care folosesc mitraliere și multe altele.

David Sandberg, designerul grafic suedez care a început lucrul la scurt metrajul original în joacă şi pentru a testa anumite efecte speciale, se întoarce ca regizor, co-scenarist (alături de Tyler Burton Smith) și actor principal al filmului.

Prorom va lansa Kung Fury 2 în cinematografe în 2020.

Puteţi vedea scurt metrajul original aici.

"Sunt prea multe nunţi şi simt că o iau razna!" spune personajul principal al comediei în trailerul oficial lansat de Entertainment Studios Motion Pictures.

Comedia este regizată de Robert Luketic (autor al succeselor Legal Blonde, Monster-in-Law, 21, The Ugly Truth, Killers, Paranoia).

Faceți cunoștință cu Mara (Sarah Hyland). Ea este un fotograf fără griji care tocmai a început o relaţie cu Jake (Tyler James Williams), un bucătar aflat la început de drum. După ce invitațiile la nunţile prietenilor lor încep să curgă, Mara și Jake pornesc într-o aventură de un an - din nuntă în nuntă - ce le va pune noua lor relație la încercare.

Ȋn The Wedding Year îi vom putea vedea pe: Tyler James Williams, Jenna Dewan, Anna Camp, Wanda Sykes, Keith David, Matt Shively, Noureen DeWulf şi Grace Helbig.

The Wedding Year este regizat de cineastul australian Robert Luketic, iar scenariul este scris de Donald Diego. Producători sunt Mark Korshak, Gary Lucchesi şi Marc Reid.

The Wedding Year are premiera în cinematografele din SUA pe 20 septembrie.